Unitățile 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă rămân oprite în condiții de siguranță, după ce nivelul apei din bazinul de aspirație al pompelor a înregistrat doar o creștere locală de aproximativ 10 centimetri, insuficientă pentru reluarea funcționării. Nuclearelectrica a anunțat că indicatorii hidrologici nu îndeplinesc criteriile tehnice pentru reluarea producției la niciunul dintre cele două reactoare.
Creșterea de 10 centimetri nu este susținută de evoluții similare în amonte, pe întregul bazin hidrografic al Dunării. Procedurile de securitate nucleară impun ca nivelul necesar răcirii să fie depășit și menținut stabil pe o perioadă de câteva zile, având în paralel o tendință clară de creștere, înainte de a se decide manevrele de pornire. Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a precizat că racordarea la Sistemul Energetic Național va fi cerută cu prioritate abia când prognozele hidrologice se vor stabiliza peste cotele minime.
Absența centralei nucleare lasă un gol substanțial în balanța națională de energie. Potrivit datelor Transelectrica, în ultimele șapte zile (23–30 octombrie 2026), producția internă a României a totalizat 829 GWh, în timp ce consumul a urcat la 1.023 GWh. Pentru a acoperi deficitul, SEN a recurs la un import net de 194 GWh.
În acest interval, mixul de producție a fost acoperit în principal de centralele pe hidrocarburi (30%), hidrocentrale (24%), parcurile eoliene (23%) și unitățile pe cărbune (14%). Panourile fotovoltaice au furnizat 6%, instalațiile de stocare au descărcat 2%, iar biomasa a contribuit cu 1% la producția internă.
