Pe 31 august se închide fereastra în care România mai poate bifa jaloanele și țintele care vor fi luate în calcul la evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență. A rămas o săptămână.
În energie, criteriul nu este suma decontată. Forma finală a PNRR cere lucruri verificabile fizic: capacități regenerabile instalate și conectate, baterii și electrolizoare energizate, plus capacități pe cărbune. Diferența e importantă, pentru că un proiect finanțat, contractat sau chiar construit nu contează la evaluare dacă nu a ajuns să funcționeze în rețea. Un contract semnat nu e un MW livrat.
Informația a fost publicată de Energynomics, care anunță un bilanț al ceea ce rămâne în sistemul energetic după expirarea termenului.
Ce nu reiese din material
Materialul disponibil nu conține cifrele pe fiecare categorie: nu se precizează câți MW de regenerabile au fost efectiv conectați până acum, câte MWh de stocare au fost energizați, în ce stadiu sunt electrolizoarele și nici care este situația capacităților pe cărbune incluse în plan. Nu apare, de asemenea, nicio estimare privind jaloanele care riscă să fie ratate și consecințele financiare ale unei ratări.
Distincția pe care o ridică termenul de 31 august rămâne însă valabilă pentru toate categoriile de proiecte din componenta de energie: statul poate raporta absorbție, dar evaluarea se face pe capacitate funcțională. Proiectele care intră în probe în septembrie sau mai târziu nu intră în calcul, indiferent cât de avansate sunt.
Pentru piață, consecința practică se vede în lunile următoare: capacitățile de stocare și cele regenerabile care ratează termenul nu dispar din sistem, dar își pierd sursa de finanțare din PNRR și trebuie refinanțate din alte scheme sau pe cont propriu. Materialul nu indică dacă există o soluție de preluare a acestor proiecte în alt instrument de sprijin.
