Introducere
Pare absurd: să fii plătit să consumi energie electrică. Și totuși, pe bursa OPCOM din România, au apărut din ce în ce mai des prețuri negative – momente în care producătorii plătesc efectiv ca să scape de curentul pe care îl produc. Cum este posibil și ce înseamnă pentru tine?
1. Ce înseamnă preț negativ?
Când prețul PZU (Piața pentru Ziua Următoare) este negativ, înseamnă că cererea este mai mică decât oferta disponibilă. Producătorii, pentru a-și vinde energia, acceptă să plătească ei pentru fiecare MWh livrat.
Un preț de -50 lei/MWh înseamnă că producătorul plătește 50 de lei pentru fiecare MWh pe care îl injectează în rețea.
2. De ce acceptă producătorii să plătească?
Pare irațional, dar există motive tehnice și economice solide:
2.1. Costul opririi și repornirii
Centralele mari (nuclear, termocentrale) au costuri enorme la oprire și repornire. Unele reactoare nucleare nu pot fi oprite rapid; ele durează zile pentru a reporni. Mai bine plătesc câteva ore pentru a livra, decât să oprească centrala complet.
2.2. Obligațiile contractuale
Mulți producători au contracte pe termen lung (PPA) prin care trebuie să livreze o anumită cantitate, indiferent de prețul pieței.
2.3. Subvențiile pentru regenerabile
Producătorii de energie verde primesc certificate verzi sau tarife fixe pentru fiecare MWh produs, indiferent de prețul pieței. Chiar dacă prețul este -50 lei/MWh, ei primesc alte beneficii care compensează pierderea.
2.4. Costul marginal zero
Panourile solare și turbinele eoliene au cost marginal aproape zero (soarele și vântul sunt gratuite). Atât timp cât încasează ceva (sau chiar plătesc mai puțin decât costul de oprire), continuă să producă.
3. Când apar prețurile negative în România?
3.1. Zilele de primăvară și toamnă însorite
Acestea sunt cele mai frecvente perioade:
- Consum mic (nu e nici frig, nici cald, deci nu pornim încălzirea sau AC).
- Producție solară mare (zile lungi, senine).
- Vânt moderat (adesea prezent).
În aprilie–mai 2024 și 2025, România a avut zeci de ore cu preț negativ, cu minime de -60 lei/MWh.
3.2. Weekendurile
Fabricile sunt oprite, dar soarele și vântul produc la fel. Rezultat: exces de ofertă.
3.3. Sărbătorile legale
La fel ca weekendurile, consumul industrial scade masiv.
4. Exemplu concret: duminica de 3 aprilie 2024
În această zi, pe OPCOM:
- Ora 13:00: preț -11,92 €/MWh (~-60 lei/MWh).
- Motivul: soare puternic + consum de duminică + vânt în Dobrogea.
- Rezultat: parcurile solare au „plătit" rețeaua să le preia energia, iar exporturile spre Bulgaria și Ungaria au crescut masiv.
5. Cine câștigă din prețurile negative?
5.1. Consumatorii cu contracte variabile
Dacă ai o ofertă indexată la PZU, în aceste ore primești bani (sau factura ta se reduce semnificativ).
5.2. Țările vecine care importă
Dacă prețul în România este negativ, energia curge spre țările cu preț pozitiv – și România „exportă" efectiv problema.
5.3. Traderii de energie
Cei care cumpără ieftin (sau la negativ) și vând scump pe alte piețe sau în alte ore câștigă masiv.
5.4. Pompele de căldură și electrolizoarele
Proiectele moderne de stocare sau de producție de hidrogen așteaptă aceste ore pentru a consuma energie aproape gratuită.
6. Cine pierde?
6.1. Producătorii de solar și eolian
Care nu au stocare sau contracte pe termen lung vând la prețuri negative.
6.2. Producătorii pe gaz și cărbune
Sunt forțați să oprească grupurile, pierzând profit și uzând echipamentele la porniri/opre repetate.
6.3. Statul (prin taxe)
Când prețul este negativ, veniturile din TVA și accize scad.
7. Cum va evolua fenomenul?
Prețurile negative vor deveni tot mai frecvente în România, din trei motive:
- Explozia solarului: de la 1,5 GW în 2023 la peste 3 GW în 2025.
- Eolianul offshore: cele 3 GW planificate în Marea Neagră vor amplifica surplusul.
- Lipsa stocării: bateriile și Tarnița-Lăpuștești nu sunt încă operaționale.
Soluția reală este flexibilitatea: baterii, interconexiuni mai puternice cu țările vecine și consumatori care să răspundă la prețuri.
8. Întrebări frecvente
Voi primi eu, casnic, bani pe factură când prețul e negativ? De obicei nu, pentru că majoritatea ofertelor casnice sunt fixe. Doar clienții cu oferte variabile (și doar în orele respective) beneficiază direct.
Prețurile negative strică rețeaua? Nu direct, dar semnalează o problemă structurală: rețeaua are mai multă energie decât poate absorbi. Soluția este stocarea, nu reducerea regenerabilelor.
De ce nu „oprim" pur și simplu panourile? Se numește curtailment și este o soluție de ultimă instanță, pentru că înseamnă energie curată irosită.
Concluzie
Prețurile negative sunt semnul succesului tranziției energetice, nu al eșecului ei. Ele apar atunci când regenerabilele produc atât de mult, încât depășesc capacitatea de consum și de stocare a sistemului. Pentru consumator, sunt o oportunitate de a profita de energie aproape gratuită. Pentru sistem, sunt un semnal de alarmă: trebuie să investim urgent în baterii, interconexiuni și consum flexibil. Într-o Românie verde din 2035, prețurile negative nu vor mai fi un paradox, ci un semnal obișnuit al abundenței – gestionat inteligent de rețele smart și de baterii.
