Ambele reactoare ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă sunt oprite în siguranță din cauza nivelului scăzut al Dunării și a condițiilor meteo. Situația operativă a fost discutată pe amplasament de noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, la întâlnirea cu directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN), Mihai Laurențiu Gioară, și președintele Consiliului de Administrație, Laurențiu Cazan.
Oprirea celor două unități lasă Sistemul Electroenergetic Național (SEN) fără aproximativ 1.400 MW în bandă. Pe 28 octombrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit cu 30 de zile starea de alertă energetică, indicând riscul ca rezervele de putere și energie să fie insuficiente pentru acoperirea consumului la orele de vârf.
Lipsa producției nucleare s-a reflectat direct în balanța comercială. Potrivit datelor Transelectrica, în perioada 23–30 octombrie România a produs 832 GWh și a consumat 1.025 GWh, diferența de 193 GWh fiind acoperită prin importuri nete. Mixul de generare a fost asigurat de hidrocarburi (30%), eolian (24%), hidro (24%), cărbune (14%), fotovoltaic (6%), stocare (2%) și biomasă (1%).
Pentru pregătirea sezonului rece, Ministerul Energiei și Dispeceratul Energetic Național au definitivat proiectul Programului de iarnă pentru 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, stabilind măsuri de creștere a producției disponibile, asigurare a importurilor sau reducere a consumului.
Calendarul marilor proiecte de la Cernavodă
La vizită a participat și ambasadorul Republicii Coreea în România, Hur Seung-chul, discuțiile vizând stadiul lucrărilor de infrastructură și calendarele de investiții.
Retehnologizarea Unității 1 va impune o oprire planificată de lungă durată între anii 2027 și 2030, interval în care capacitatea de 700 MW va fi complet indisponibilă. Proiectul urmărește prelungirea duratei de exploatare a reactorului cu 30 de ani.
Pentru Unitățile 3 și 4, aflate în faza de pregătire, calendarul actual prevede începerea lucrărilor de construcție tot în 2027. În paralel, compania derulează proiectul Instalației de Detritiere (CTRF), prima din Europa, concepută pentru extragerea tritiului din apa grea utilizată în reactoare.